Săptămâna aceasta, vânzătoarea mea de antichități, mi-a găsit în sfârșit perechea de sfeșnice pe
care o căutam de atâta timp. Sunt grele, din bronz turnat, cu motive vegetale
distribuite sub formă de cunună de laur întinsă languros pe cele două brațe până
sus spre suport. Le aranjez cu atenție pe măsuța mea de toaletă, iar metalul
rece și greu mă determină să mă opresc, să le studiez, să le las să-și spună
povestea. Îmi trebuie lumânări ca să le dau viață, mă gândesc...
Ating cu vârful
degetelor modelul alambicat de muguri și frunze răsucite și timpul se destramă în
fâșii, oare cine e prima domniță pe care au vegheat-o sfeșnicele mele în negura
vremurilor? Închid ochii și încerc să mi-o imaginez pieptănându-și părul lung
și buclat, cu ochii mari, visători, scăldați în lumina timidă a lumânărilor. E
blondă domnița sfeșnicelor mele, cu luciri de chihlimbar rumanit în păr și ochi
albaștri spălăciți. Încerc să merg pe șirul gândurilor sale, să o descopăr la
lumina lumânărilor, să-i caut visurile ce-i pulsează în piept, dar propriile
mele trăiri întrerup agresiv povestea, mă poartă departe de domnița blondă și
mă readuc în prezent. Sorb cu nesaț clar - obscurul camerei mele și mă las
învăluită de liniște. Îmi trebuie lumânări, îmi zic din nou, și gândul trece
netulburat ca o frunză rătăcită pe luciul unui fir de apă.
Mă hotărăsc să
deschid cartea care mă așteaptă de câteva zile pe măsuță și încerc să citesc
câteva rânduri. Eu sunt fiica lui
Rembrandt e romanul care mă fascinează în acest moment, dar lumina nu e
potrivită pentru citit. Îmi trebuie lumânări, mă gândesc din nou, și gândurile
îmi fug spre acea lumină ireală a lui Rembrandt și spre regretul că încă nu am
reușit să o văd în realitate în niciuna dintre operele sale, deși mai e atâta
timp ... Oare de unde venea lumina lui Rembrandt?! M-am întrebat adesea ... cu siguranță
nu e de la sfeșnicele mele și ale domniței blonde, dar nici de la candelele din
atelierul său, nu, e ca și cum carnația personajelor emite radiații de lumină
în jur, o lumină magică, de o consistență ireală, dramatică, dar atât de vie.
Iubesc clar - obscurul lui Rembrandt, precum iubesc aceste clipe de liniște
adâncă din camera mea și de dulcea hoinăreală a gândurilor la acest ceas de
seară.
Fixez din nou semnul de carte cu ciucurei galbeni la aceeași pagină și
închid romanul fără resentimente, cu mișcări lente, studiate, care pun în evidență
într-un mod aproape teatral lucirile de cristal de la mâna mea stângă. Zâmbesc cu
sufletul plin la vederea celor trei flori în montură aurie care îmi mângâie
încheietura și nu mă pot abține din a le atinge din nou.
Finisaj perfect, fără
nicio muchie ascuțită care mi-ar putea zgâria indexul și mi-ar tulbura
călătoria tactilă de-a lungul celor trei flori cu 15 cristale din zirconiu și a
lanțului auriu care îmi înconjoară încheietura. Nu mă uita se numește bijuteria care m-a cucerit în ultimele zile
și care mă determină în seara asta să mă gândesc la clar - obscurul camerei
mele dintr-o altă perspectivă. De data asta nu mă ține ascunsă, nu îmi
acompaniază gândurile și pofta asta nebună de liniște, ci pune în valoare cea
mai frumoasă dintre brățările pe care le posed, îi surprinde într-un mod
perfect personalitatea și potențialul de seducție. Seara, în lumina asta
magică, brățara Nu mă uita își relevă poate cel mai bine frumusețea, iar eu
deja visez la cadrul perfect - o cină târzie la lumina sfeșnicelor mele cu
poveste, o sticlă de vin rose, little black dress, Donna de la Valentino și sărutările
lui - lungi sărutări ușoare, ca atingerea unui fluture, pe încheietura mâinii
stângi, atât de frumos înnobilată de cele trei flori de Nu mă uita. Cu
siguranță e unul dintre visele acelea de seară, care au toate șansele să se
transforme în cea mai frumoasă realitate! Zâmbesc, îmi dau seama cu emoție că
sunt bine, chiar sunt bine!
E târziu, îmi scot brățara și o așez la locul ei, în etuiul alb căptușit cu
catifea și satin negru inscripționat cu floarea de lotus aurie, stilizată –
logo-ul plin de simbolistică House of Treasure. Mă bucur nespus de momentul de
inspirație pe care l-am avut atunci când am ales această piesă desăvârșită.
Dublu placată cu aur de 18k, brățara Nu
mă uita nu are cum să treacă neobservată la mâna oricărei femei, fiind de
ajuns o simplă privire pentru a-i evalua calitatea desăvârșită și caracterul
luxuriant, dar rafinat și plin de expresivitate.
House of Treasure nu vinde
doar bijuterii atent selecționate, ci le împachetează frumos într-o poveste
menită să te inspire, să porți brățara, colierul sau inelul ales, cu o anumită
stare de spirt, în acord cu vibrațiile sufletului tău, dar și cu personalitatea
bijuteriei alese.
Dacă vizitați magazinul House of Treasure o să descoperiți un
concept unic, care pe mine m-a cucerit de la prima interacțiune, un magazin românesc
de bijuterii cu povești, care însă aduce pentru prima dată în România conceptul
curated (procesul curatorial),
termen cu care am făcut cunoștință abia acum, prin intermediul acestei
experiențe. House of Treasure își alege produsele de la designeri și branduri
din întreaga lume, selectând piese în funcție de sezon, locație și trend.
Procesul de selecție al bijuteriilor își are originea în 6 principii: selecție,
context, aranjament, expertiză, unitate și actualizare. Mai multe despre
procesul curatorial puteți citi aici.
Pentru mine e târziu, cartea e închisă, sfeșnicele nu au lumânări care să
trebuiască a fi stinse, brățara Nu mă uita își face somnul de frumusețe în
cutiuța sa din piele, iar eu am de pregătit în minte un meniu special pentru
cina de mâine seară.
Noapte
bună! Să fiți iubite, doamnelor!!!
________________________________________
Bijuteriile House of Treasure le puteți găsi aici, iar cu echipa puteți interacționa pe pagina lor de facebook sau pe instagram @hotjewellery
Comenzile vin ambalate într-un mod la fel de original precum însuși conceptul după care funcționează magazinul (vezi imaginea alăturată), bijuteriile fiind ideale pentru a fi oferite drept cadou unei femei speciale din viața voastră, indiferent de ocazie.
La final am o surpriză pentru cititoarele mele - Echipa House of Treasure împreună cu mine vă oferim 30 de giftcard-uri în valoare de 40 de lei, pe care sperăm să le folosiți cu drag!
VintageLook
Fara cuvinte!
RăspundețiȘtergereEsti foarte talentata, draga mea!
Iti multumesc din suflet, draga mea, apreciez nespus! :)
ȘtergereTu, Simo, cand scrii, te abandonezi cu totul... Eu asa simt!
RăspundețiȘtergereTe imbratisez cu toata bucuria daruita de faptul ca te-am intalnit! :)
Ilda
Hihi, mai am rezerve, te asigur, am nevoie doar de astfel de momente de inspiratie! :)
ȘtergereSentimentele sunt reciproce, draga mea, te imbratisez si eu cu mare, mare drag! Iti multumesc din suflet!
Ce frumos ai scris! Imi place cand mai dau peste postari de genul, care ma trimit in alte lumi. Pozele au ajutat la crearea ambiantei and the finishing touch was that bracelet. Niciodata nu m-am bagat pe chestii butucanoase sau extravagante. Cat mai finute sau vintage. Daca mai vin ambalate si cu o poveste, i'm sold!
RăspundețiȘtergereMultumesc Simona pentru starea de bine! Te pup :*
Iti multumesc si eu, Eva, pentru cuvintele frumoase! Bratara este foarte finuta, se potriveste perfect personalitatii noastre, ma bucur nespus ca-ti place atat produsul in sine, cat si povestea mea!
ȘtergereTe pup si eu!!
Welcome back Simona! Wellcome back my sweet talented woman!
RăspundețiȘtergereCitind articolul tau m am simtit parte din povestea ta, vedeam personajele si atingeam sfesnicele tale pretioase. Pentru cateva minute am fost acolo cu tine.
Foarte frumos,
Pupici tone.
Ps - florile preferate ale tatalui meu sunt Floarea de nu ma uita!
Iti multumesc mult, draga mea! Timpul asta comprimat e singurul care ma opreste sa ma exprim asa cum imi place mie, si tot lipsa timpului e cea care nu mai imi da posibilitatea sa observ asa cum ar trebui elementele din jurul meu si sa le dau voie sa ma inspire. In rest ... sunt aceeasi!
ȘtergereTe imbratisez cu mult dor!
P.S M-am emotionat profund la gandul ca tatalui tau ii placeau florile acestea, nu am stiut asta...atat de delicate, de fragile...
Cand s au mutat, la casa au plantat o "gradinuta" de 5/2m numai cu Nu ma uita ....asa frumos se vede in marea de iarba un dreptunghi albastru!
ȘtergereAtat de frumoasa si delicata, la fel ca povestea tesuta in jurul ei.
RăspundețiȘtergereE foarte frumoasa si in realitate, am cules numai complimente de fiecare dat cand am purtat-o.
ȘtergereIti multumesc frumos, te pup!
ce draguta este bratara, chiar m-am uitat si la ei pe sit asa modele dragute
RăspundețiȘtergereDaaa, sunt superbe! Eu la cercei m-am pierdut de tot :P
ȘtergereFoarte frumoase sunt toate și este destul de greu să alegi. Imi plac toate la fel de mult.
RăspundețiȘtergereFrumoasa prezentare. Am "alergat" spre magazin, trebuie sa-l studiez pe indelete. Bratara ta este tare delicata, am vazut ca asa sunt cam toate bijuteriile prezentate.
RăspundețiȘtergereCat de frumos ai scris, Simona! Am ramas fara cuvinte...
RăspundețiȘtergereDoar vreau sa spun ca bratara este magnifica iar cartea este pe lista mea, abia astept sa o cumpar :)
Te pup cu drag!
ce ganduri frumoase...toate cele bune :*
RăspundețiȘtergere